joi, 20 mai 2021

118 ANI DE LA NASTEREA COMPOZITORULUI ION DUMITRESCU


 Compozitor.ION DUMITRESCU (1913-1996)

COMPOZITORUL ION DUMITRESCU
(20.V 1913 (Otesani – Valcea) – 6. IX 1996 (Bucuresti)

Compozitor si profesor Ion Dumitrescu a inceput studiile muzicale la Seminarul din Ramnicu Valcea (1925 – 1933), cu Alecu Popescu (muzica) vocala, Emil Stefanescu (vioara), Ion Mardare (psaltichie), continuandu-le la Conservatorul Bucuresti (1933 – 1940), cu Faust Nicolescu (teorie – solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie – contrapunct), Mihail Jora (contrapunct – fuga), Dimitrie Cuclin (forme muzicale, estetica, compozitie), Constantin Brailoiu (istoria muzicii, folclor), George Breazul (enciclopedia si pedagogia muzicii), Ionel Perlea (dirijat orchestra), Silvio Florescu (vioara, viola).

S-a perfectionat cu Mihail Jora (compozitie). Profesor de muzica la Liceul “Gheorghe Lazar”, “Sfantul Gheorghe” si “Matei Basarab” din Bucuresti (1938 – 1940), profesor de teorie – solfegiu la Academia de Muzica Religioasa din Bucuresti (1939 – 1940); dirijor si compozitor la Teatrul National din Bucuresti (1940 – 1947); profesor de armonie la Liceul Militar Muzical din Bucuresti (1940 – 1944), profesor de teorie – solfegiu (1944-1948), armonie (1948 – 1979), decan la Facultatea de Compozitie (1951 – 1952) si profesor sef de catedra – armonie, contrapunct – forme – compozitie (1956 – 1979) la Conservatorul Bucuresti, profesor de teorie – solfegiu si armonie la Conservatorul de Jazz din Bucuresti (1946 – 1947). Secretar (1954 – 1956), prim secretar (1956 – 1963) si presedinte (1963 – 1977) la Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania.

A scris eseuri; studii, articole, cronici in “Muzica”, Studii de Muzicologie, “Enesciana”, “Contemporanul”, “Scanteia”, “Romania Literara” “Revue Roumaine”, “Drum Nou” (Brasov) etc.

A facut parte din jurii nationale si internationale de concursuri muzicale (Bucuresti – 1958,1961, 1964, 1967, 1970, 1973, 1976, Paris – 1971, Versailles – 1972).

A sustinut prelegeri, conferinte, concerte – lectie, comunicari stiintifice, emisiuni de radio si televiziune. A cules, a notat si a prelucrat folclor.

A facut parte din numeroase consilii artistice si stiintifice, comisii de invatamant artistic superior, comitete de indrumare artistica, colegii redactionale.

A desfasurat o sustinuta si multilaterala activitate de organizare a Uniunii Compozitorilor si filialelor din tara a Editurii Muzicale si Tipografiei Muzicale din Bucuresti, a Magazinului Muzica din Bucuresti a atelierului de Grafica Muzicala etc.

A fost distins cu Premiul de compozitie “Paul Ciuntu” (1940), Premiul de Stat (1949, 1954), a primit titlul de Maestru Emerit al Artei (1954), Premiul Academiei Romane (1957), Ordinul Meritul Cultural (1966), titlul de Profesor Universitar Emerit (!970), Ordinul Steaua R. S. Romania cls. I (1973), titlul de membru corespondent la “Institut de France” – “Academie de Beaux Arts” din Paris (1977) si al “Academiei Tiberina” din Roma (1981), Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania.

In domeniul compozitiei, Ion Dumitrescu a avut o activitate impresionanta, abordand aproape toate genurile, de la muzica de teatru (“Hamlet”, “Noaptea Regilor” , “Regele Lear”- W. Shakespeare; “Vlaicu Voda” – A. Davila; “Lucretia Borgia” – V. Hugo; “Madame Bovary” – G. Flaubert – Gaston Baty; “Asta seara se joaca fara piesa” -L . Pirandello; “Don Juan”, Burghezul gentilom”, “Scoala femeilor” – Molierre; “Cezar si Cleopatra” – G. B. Show; “Mincinosul” – Goldoni; “”Unchiasul Saracila ” – Macedonski; “Corsarul ” – M. Achard; “Ifigenia in Taurida” – Goethe; “Don Carlos” – F. Schiller; “Coana Chirita” – T. Musatescu; “Luceafarul ” – M. Eminescu; “Oedip Rege” – Sofocle; etc); muzica simfonica (vor fi enumerate in ordinea in care au fost scrise): Suita nr. 1 pentru orchestra, Suita nr. 2 pentru orchestra, doua piese pentru orchestra: cantec si dans; Poem pentru violoncel si orchestra, Suita nr. 3 pentru orchestra, Simfonia I in Fa major, Preludiu Simfonic, Concert pentru orchestra de coarde, Suita Simfonica “Muntele Retezat” (1956), Simfonietta in Re major.

Muzica de film: “Gradinile Capitalei” (1942 – regia Paul Calinescu), “Padurea Indragostitilor” (1947 – regia Jean Mihail), “In sat la noi” (1953 – regia Victor Iliu), “Nepotii gornistului” (1953 – regia Dinu Negreanu), “Brigada lui Ionut” (1954 – regia Jean Mihail), “Desfasurarea” (1955 – regia Paul Calinescu), “Muntele Retezat” (1956 – regia Paul Calinescu).

Muzica de camera: Sonata in La major pentru pian, Suita in stil vechi pentru viola si pian, Sonatina pentru pian, Doua piese pentru pian (Ursul, Caprita), Cvartet de coarde nr. 1 in Do major.

Muzica corala: “Maracinul ” pentru cor mixt, “Cantece si coruri”, “Cantece pentru pionieri si scolari”, Cantec de excursie”, “Cantece pentru copii” pentru voci egale. 

bibliotecar, Lucretiu Prunel-Barabulescu                                          20 mai 2021

· 

luni, 10 mai 2021

10 mai 1881 - Primul Consiliu de Coroana din istoria Romaniei.

Odată cu venirea prințului Carol la conducerea Principatelor Unite, următoarea dorință a românilor era aceea de a dobândi independența. Această dorință s-a văzut în anul încoronării prințului Carol, 1866, când a fost adoptată prima constituție din istoria țării, care omitea intenționat statutul țării față de Imperiul Otoman. Prin aceasta s-a lăsat impresia, în mediul politic românesc, că principala direcție de urmat era aceea de obținere a independenței.
Elita politică românească era dominată de două idei ce priveau calea de obținere a independenței: unii doreau obținerea neatârnării pe cale diplomatică (idee propagată mai ales de conservatori), alții vedeau războiul ca fiind singura cale de dobândire a independenței (opinie a liberalilor).

Momentul favorabil ce a deschis problema independenței a fost răscoala antiotomană din Bosnia și Herțegovina din vara lui 1875, urmată de războiul Serbiei și Muntenegrului din anul următor împotriva Porții. Aceste probleme au deschis apetitul națiunilor subjugate de otomani de a ieși de sub dominație străină.

În fața acestei situații, domnul Carol I i-a înlocuit de la guvernare pe conservatori cu liberali. S-a discutat foarte intens problema statutului României față de conflictul din Balcani. Se vorbea despre relația României cu Rusia, pe de o parte și cu Imperiul Otoman, pe de altă parte. S-a adus în discuție chiar și relația României cu Imperiul Austro-Ungar.

În septembrie 1876, Ion Brătianu s-a văzut cu cancelarul Gorceakov și țarul Alexandru al II-lea la Livadia, în Crimeea, unde au discutat problema războiului ruso-turc. S-a concluzionat că acest conflict devenea inevitabil, iar o convenție româno-rusă era benefică pentru români.

Oamenii politici au luat contact și cu Occidentul în problema noului război ruso-turc. Aceștia au ajuns atât la Viena, cât și în Germania, la Otto von Bismarck, pentru a cere sfaturi. Ambele părți au oferit un răspuns ambiguu, lăsând să se înțeleagă că Principatele trebuiau să se descurce singure.

Văzând că politicienii români nu au găsit o cheie a rezolvării, Carol I a luat atitudine și a numit diferite persoane mai dinamice în fruntea anumitor ministere. A convocat primul Consiliu de Coroană din istorie, la data de 2 aprilie 1877, la Palatul din București. Toți cei invitați au fost șefi de guvern. Printre aceștia îi amintim pe Constantin Bosianu, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Ghica, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica și Alexandru G. Golescu

Deși nu s-a ajuns la niciun consens, până la urmă convenția româno-rusă a fost semnată la 4 aprilie 1877, care prevedea trecerea trupelor rusești pe un traseu prestabilit pe teritoriul României, respectând integritatea teritorială a țării, cheltuielile de transport fiind suportate de guvernul rus.

După ce otomanii au început să bombardeze orașele românești din stânga Dunării, România a intrat în război, reușind într-un final să izbutească. În urma acestui conflict, România a reușit să-și dobândească independența prin Tratatul de pace de la Berlin (1 iulie 1878), condiționată de modificarea articolului 7 din Constituție, care privea acordarea cetățeniei numai creștinilor (îi excludea astfel pe evrei). Totodată România primea Dobrogea, împreună cu Delta Dunării și insula Șerpilor, retrocedând județele din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad și Ismail) Rusiei.

Imediat după obținerea neatârnării, la 14 martie 1881, România se proclamă regat, iar Carol I primește titlul de Rege al României. Încoronarea a avut loc la 10 mai 1881, suveranului fiindu-i înmânată o coroană făcută din oțelul unui tun cucerit de la turci în războiul din 1877-1878.

Războiul de independență
Războiul de independență
Sursa imaginii: aici

vineri, 25 ianuarie 2019

Otesani: 160 de ani de la Mica Unire


vineri, 25 ianuarie 2019


Otesani: 160 de ani de la Mica Unire

  Miercuri 23 ianuarie, orele 17,00 a fost aniversata si la Otesani `Mica Unire``printr-o sesiune de comunicari pe aceasta tema, ce a avut loc la Biblioteca Publica `Fratii Ion si Gheorghe Dumitrescu`-Otesani. Evenimentul a fost organizat de Primaria Comunei Otesani, Consiliul Local Otesani si Biblioteca Publica Locala Otesani. Cu acest prilej au sustinut alocutiuni: Mircea Oprisor - primarul localitatii, Prof.. Dumitru A Lungu, Prof. Tatian Miuta, Preot. Gheorghe Badoi,  Pompiliu Ciuca- consilier local si Lucretiu Prunel- Barbulescu - bibliotecar.



bibliotecar,
Lucretiu Prunel- Barbulescu

vineri, 18 mai 2018

Ziua Eroilor la Otesani!

 

     Ieri 17. 05. 2018, elevii de la Scoala cu clasele I - IV Otesani, satul Otesani,sub îndrumarea domanelor invatatoare Alina Enea si Alina Micioi, au sustinut un frumos program artistic, la Monumentul Eroilor din satul Otesani, in memoria celor care s-au jertfit pentru tara si poporul roman.
Au fost prezenti preoti, cadre didactice,  elevi si cetateni din comuna.
La incheierea evenimentului s-au depus flori si coroane la monument.
          Bibliotecar,
Lucretiu Prunel Barbulescu






joi, 14 ianuarie 2016

Expertii GAl Microregiunea Horezu la Otesani

Marti - 12.01.2016, orele 15 - Biblioteca Publică Local  "Fratii Ion si Gheorghe Dumitrescu" - Otesani a găzduit  întalnirea publică a Asociației Grupul de Acțiune Locală ”Microregiunea Horezu”, eveniment participativ pentru implicarea comunităților în identificarea nevoilor locale și a soluțiilor strategice pentru dezvoltarea celor 10 localități înscrise în această asociație printre care se numără și localitatea noastră.
Intitulat generic ”Forumul Local”,  evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului ”Animarea teritoriului și Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală 2014-2020 a Microregiunii Horezu” finanțat prin PNDR 2014-2020, Măsura 19-LEADER, Sub-măsura 19.1 -”Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală” și a fost moderat de experții GAL Microregiunea Horezu și sprijinit de reprezentanții PNDR invitați la întalnire.
 La intalnire au participat  reprezentanți ai  administrației locale, consiliului local,  instituțiilor de cultură din localitate, agenții economici și reprezentanții societății civile ce au în atenție măsurile de dezvoltare a localității în următorii ani.








 GAL Microregiunea Horezu a acționat ca un organism intermediar alături de OJFIR Valcea, AFIR și beneficiarii finali ai proiectelor derulate în localitățile Horezu, Bărbătești, Costești, Măldărești, Oteșani, Stroești, Slătioara, Tomșani, Vaideeni, localități înscrise în GAL încă din 2014, de la înființarea acestei asociații la care s-a adăugat ulterior și Pietrari, fiind selectate și finanțate proiecte ce vizează formarea profesională în domeniul agriculturii pentru potențialii beneficiari din întreg teritoriul GAL, îmbunătățirea serviciilor publice către populația din cele 9 localități membre, dezvoltarea serviciilor turistice, îmbunătățirea valorii economice a pădurii și eficientizarea activităților agricole desfășurate în microregiune, cat și dezvoltarea unor microîntreprinderi de producție și prestări servicii către populația din mediul rural.
GAL Microregiunea Horezu a implementat Planul de Dezvoltare Locală în teritoriu, în vederea dezvoltării socio-economice a teritoriului administrativ aferent. Organizația este beneficiarul de drept al ajutorului inclus în abordarea LEADER, care a fost prezentată și în întalnirea din 12 01, ce gestionează aceste resurse în Microregiunea Horezu în baza Planului de Dezvoltare Locală prin intermediul beneficiarilor finali ai ajutorului, cei care acționează ca promotori ai proiectelor susținute.
Sperăm ca prin  implicarea noastră activă în GAL să putem pune în aplicare abordarea de tip LEADER spre cele mai importante investiții care să contribuie la dezvoltarea teritoriului și la îmbunătățirea și dezvoltarea serviciilor de bază pentru cetățenii localității.

         Bibliotecar,
 Lucretiu Prunel Barbulescui

vineri, 19 iunie 2015

Concursul „Vâlcea - colț de rai




                
Concursul „Vâlcea - colț de rai

Biblioteca Publică ” Frații Ion și Ghiorghe Dumitrescu” - Oteșani a organizat in perioada 20 aprilie-16 iunie 2015 concursul „Vâlcea-colț de rai”, in colaborare cu cu Școala primară Oteșani si Școala Gimnazială Cârstanești. Juriul format din: Lucrețiu - Prunel Bărbulescu - bibliotecar, Alina Enea - director la Scoala Gimnazială Cîrstanești, Alina Micioi - invatator, Radu Ene si Simona Obada Ciortan - profesor a desemnat  castigatorii:
La sectiunea  desen/pictură:

premiul I a fost acordat pt 2 desene:
-„ Floare de cireș 2” https://goo.gl/photos/SUEbxMcgFc2ZiTjeA

premiul II - „ Floare albastra 3 
premiul III - „ Floare de cireș 1

mențiune - „ Flori de primavera 2” :https://goo.gl/photos/k8ANDx6HeyA66dSz5
                - " Floare-de-nu-ma-uita"
La secțiunea pictură religioasa:
premiul I  -pescarul amator 2 
premiul II - „Floare de măr1
premiul III - „Floare de măr 2

La sectiunea proză scurtă/eseu:

- premiul I: "Pescarul amator I"


               Legenda Văii lui Ghimiși

Aceasta este Legenda „Văii lui Ghimiși”, așa cum mi-a fost povestită de moșu Ion Prodescu, care la rândul său o știa de la bunicul său:
Cu mult timp în urmă, aceste ținuturi căzuse-ră sub stăpânirea austriecilor, care erau mai lacomi și mai asupritori decât turcii, că băteau și schingiuiau pe bieții români mai rău decât barbarii. Din aceste motive , din satul Oteșani, plecaseră toți sătenii care încotro văzuseră cu ochii, numai unul, „ Ghimiși” mai rămăsese, care avea casa la marginea drumului din cătunul „Burta”. Acesta a fost luat rob și dus la un grof ungur, unde a fost pus la muncile cele mai grele; ziua muncea, iar noaptea era băgat în temniță cu alți robi. După mulți ani de temniță, el a reușit sa fugă, să treacă munții și să vină in satul Oteșani, unde își lăsase nevasta și copiii.
Temându-se să nu fie prins, cum a venit, a dat foc casei și s-a ascuns in pădurea du pe partea stângă a râului Lucavăț împreună cu familia și cele două capre ale sale și a făcut un bordei, nefiind știut de nimeni. In această vale a stat  Ghimiși ascuns, până ce s-au schimbat vremurile, iar aceste locuri au ieșit de sub stăpânirea austriacă.

        De atunci această vale poartă numele de „ Valea lui Ghimiși”.


„ pescarul amator 1 ”






premiul II: "Floare de mai I"

Scrisoare de mulțumire
 Dragi învațatori și profesori,

Încă de la început țin să amintesc tuturor faptul că doar datorită personalității voastre mărețe ajungem să ințelegem multe lucruri in drumul pe care ni-l croim, doar datorita vouă, ne putem mandri că suntem oameni, că avem ceva sfânt in noi, și că acest sfânt, cineva mai târziu îl va observa, respecta, si slăvi, doar datorită răbdării voastre nemarginite, iubirii impărțite egal, cunostințelor predate, cuvintelor care ceartă, dar care învață, cuvintelor care laudă, dar si indeamnă la perfecționare continuă…doar  datorită tuturor acestor virtuți dăruite ani in șir cu dragoste, noi ajungem să ne creem o personalitate pentru viață, ajungem cel mai important lucru – OAMENI!

Chiar de când pășim și ne așezăm pe băncile școlii, ne zîmbiți, ne intîmpinați cu sufletul deschis si cu mare bucurie. Ne invățați apoi totul cu răbdare, iar noi fascinați vă ascultăm. Trecem apoi de clasele mici și invațăm alte lucruri care să ne ajute oriunde o să ne ducem, tot cu ajutorul dumneavoastră. Cel mai greu pentru toti elevii este atunci când ajung la liceu si trebuie să se despartă de profesorii care le-au fost dragi ani de-a rîndul.

Vă mulțumim, apreciem, respectăm și vă iubim pentru toată munca depusă și dăruirea fără precedent, ce o semănați ani de-a rîndul fiecărei generații.

Vă doresc un viitor cât mai frumos și cu multe realizări, să predați in modul în care să puteți fi mîndri de rezultatele dumneavoastră și ale noastre!



„Floare de mai 1”




La  sectiunea poezie:
      
   premiul I: "Flori de primavara I"
                             
                             
Viata ca un labirint

Viața se sfârseste
Nimeni vesnic nu traieste
Unii se bucură, alții sunt triști,
Dar viata continuă până la sfârșit.

Uneori viața
Ne mai e si soră,
Pentru că uneori ne mai si adoră,
Dar viața continuă până la sfârșit
Pentru că viața e ca un labirint.
                  


„Flori de primăvară 1.”



premiul II: " Floare albastra I

   Pădurea mea

Sunt un fluture venit din amintire,
Cu aripi de catifea și fericire,
Cu mângâiere si culori de foc,
Cand te privesc, nu pot să stau in loc.

Am un gând de impăcare,
Cu a mea pădure mare,
Cu – ale mele floricele,
Si cu gândurile mele.

Să mai stau sau să mai plec,
Cu al meu trecut cam sec,
Cu a mea mâhnire grea,
Să te mai văd padurea mea.

Sa te mai văd padure lina,
Și cu a ta boltă senină,
Cu al meu suflet ce suspină,
 Nu te mai văd natură plină.

Și chiar aș vrea să mă răzbun,
 Pe- al meu dor ce nu e bun,
Pe a ta fericire lină,
Nu te mai văd pădure lină.

Și chiar imi vine-un dor nebun,
Că nu mai sunt fluturi pe drum,
Un fluture de catifea,
Acum te văd padurea mea.


„Floare albastră 1”


  premiul III: Floare albastra III
Copilaria

O zână scumpă, ca-n povesti,
O zăna ca mai toate,
Asemenea tu curată esti
Prosperi de libertate.

In fiecare zi aduci,
Zâmbete pe-obrajii dulci,
Obraji rumeni, de copii,
Ce nu gândesc că tu,
Cu timpul, nu vei mai fi.

Într-o zi, fără soare senin,
Tu vei fi plină de venin,
Si ne vei rupe inima,
Când ne vom da seama,
Că vei pleca.

Copilăria .. e pălăria,
Ce Dumnezeu ne-o dă in dar,
 Să o purtăm cu mare drag,
Pana ce vom ajunge-n prag.

Copilăria-i zi de mai,
Cand tot in jurul tău i-un Rai,
Când lumea tu o ții in palmă,
Și nu există nici o drama.

O dramă ca-n zile de-acum,
Când e pericol pe orice drum,
Când speri că va fi cineva,
Că mama te va ajuta.

Și totuși stau și mă gândesc,
Că nici nu stiu ce mai vorbesc,
Copilăria va dăinui,
In suflete-a mii de copii.

Copilăria a fost, este și va rămâne,
Pe primul loc in astă lume.
Copiii au fost, sunt și vor fi,
Până soarele va asfinți.



 „ Floare albastra 2”